Materiale didactice pentru clasa pregatitoare si clasa I
Religie clasa I
Ghid profesori.pdf
Apostolat educational
Model proiect de lecție susținut în cadrul Cercului de Religie din data de 31-X-2015, la C.N. "Fratii Buzesti", Craiova
PROIECT DE LECTIE
Data:
Clasa: a XII-a
Instituţia de învăţământ: Colegiul Naţional Fraţii Buzeşti, Craiova
Disciplina :
RELIGIE
Aria curriculară : Om si societate
Profesor : Ouatu Mihaela Simona
Unitatea de învăţare : Ortodoxie şi cultură
naţională
Titlul lecţiei : În
Grădina Ghetsimani – de la textul biblic la poezia
religioasă a lui Vasile
Voiculescu
Tipul
lecţiei : comunicare de noi cunoştinţe
Competenţe generale:
Corelarea cunoştinţelor religioase cu
cele dobândite la alte discipline de învăţământ.
Competenţe
specifice:
-
Argumentarea unei opinii proprii,
referitoare la tema dată, utilizând atât învăţăturile religioase, cât şi cunoştinţe
de la alte discipline.
-
Compararea, pe
baza unor criterii clar formulate, a unor viziuni despre lume, despre condiția
umană sau despre artă reflectate în textele studiate.
-
Compararea
propriei interpretări a textelor studiate cu altele, realizate de colegi sau de
critici si istorici literari.
-
Analiza
relațiilor dintre o operă studiată si contextul cultural în care a apărut
aceasta.
-
Compararea si
evaluarea unor argumente diferite, pentru a formula unor judecăți proprii.
Competenţe derivate :
1. Să prezinte succint date importante din viaţa şi activitatea
poetului Vasile Voiculescu ;
2. Să indentifice modalităţile
concrete prin care poetul Vasile Voiculescu s-a implicat în promovarea
credinţei creştine ;
3. Să Interpreteze poezia
lui Vasile Voiculescu « In grădina Ghetsimani » folosind
cunoştinţele de la limba şi literatura română ;
4. Să comparare textul
poeziei cu textele biblice în care sunt prezentate momentul rugăciunii din
Grădina Ghetsimani ;
5. Să indentifice
asemănările şi deosebirile între textul poeziei şi textul biblic ;
6. Să aplice metodele activ
– participative folosite pentru însuşirea cunoştinţelor şi pentru
evidenţierea interdisciplinarităţii şi transdisciplinarităţii;
7. Să utilizeze cunoştinţele
dobândite la alte discipline (limba şi literatura română, istorie, geografie)
pentru a rezolva cerinţele propuse ;
Strategia didactică :
1. Metode şi
procedee : expunerea, explicaţia, conversaţia, metoda mozaic, metoda cubul, metoda
cvintetului
2. Mijloace de învăţare : Sfânta Scriptură, Fişa de lucru
3. Forme de organizare activităţii elevilor : Frontală, pe grupe
Resurse :
1. Temporale : număr de
lecţii 1, durată 50 min.
2. Bibliografie :
Biblia sau Sfânta Scriptură, ed. Institutului
Biblic si de Misiune
G.
Călinescu, Istoria
literaturii romane de la origini până în prezent.
Fişa de lucru
Grupa I
1. Pornind de la textele de mai
jos:
-Descrie momentul care prilejuieşte rugăciunea lui Iisus şi precizează cum apare el descris
în Sfânta Scriptură.
-Prezintă elementele cadrului natural.
2. Folosind metoda cvintetului ce constă în crearea a cinci
versuri respectând cinci reguli în scopul de a sintetiza conţinutul unei temei
abordate alcătuiţi un cvintet.
Primul vers-este format dintr-un singur cuvânt ce denumeşte subiectul.
Al doilea vers-este format din două cuvinte care definesc caracteristicile subiectului (două adjective).
Al treilea vers-este format din trei cuvinte care exprimă acţiuni (verbe la gerunziu).
Al patrulea vers-este format din patru cuvinte care exprimă starea noastră faţă de subiect.
Al cincilea vers-este format dintr-un cuvânt care arată însuşirea esenţială a subiectului.
În Grădina Ghetsimani
Vasile
Voiculescu
Iisus lupta cu soarta şi nu primea paharul...
Căzut pe brânci în iarbă, se-mpotrivea întruna.
Curgeau sudori de sânge pe chipu-i alb ca varul
Şi-amarnica-i strigare stârnea în slăvi furtuna.
O mâna nendurată, ţinând grozava cupă,
Se coboară-miindu-l şi i-o ducea la gură...
Şi-o sete uriaşă stă sufletul să-i rupă...
Dar nu voia s-atingă infama băutură.
În apa ei verzuie jucau sterlici de miere
Şi sub veninul groaznic simţea că e dulceaţă...
Dar fălcile-nclestându-şi, cu ultima putere
Bătându-se cu moartea, uitase de viaţă!
Deasupra fără tihnă, se frământau măslinii,
Păreau că vor să fugă din loc, să nu-l mai vadă...
Treceau bătăi de aripi prin vraiştea grădinii
Şi uliii de seară dau roate dupa pradă.
Căzut pe brânci în iarbă, se-mpotrivea întruna.
Curgeau sudori de sânge pe chipu-i alb ca varul
Şi-amarnica-i strigare stârnea în slăvi furtuna.
O mâna nendurată, ţinând grozava cupă,
Se coboară-miindu-l şi i-o ducea la gură...
Şi-o sete uriaşă stă sufletul să-i rupă...
Dar nu voia s-atingă infama băutură.
În apa ei verzuie jucau sterlici de miere
Şi sub veninul groaznic simţea că e dulceaţă...
Dar fălcile-nclestându-şi, cu ultima putere
Bătându-se cu moartea, uitase de viaţă!
Deasupra fără tihnă, se frământau măslinii,
Păreau că vor să fugă din loc, să nu-l mai vadă...
Treceau bătăi de aripi prin vraiştea grădinii
Şi uliii de seară dau roate dupa pradă.
Atunci Iisus a mers cu ei la un loc ce se cheamă Ghetsimani
şi a zis ucenicilor:Şedeţi aici, până ce Mă voi duce acolo şi Mă voi ruga.
Şi luând cu Sine pe Petru şi pe
cei doi fii ai lui Zevedeu, a început a Se întrista şi a Se mâhni.
Atunci le-a zis :Întristat este
sufletul Meu până la moarte. Rămâneţi aici şi privegheaţi împreună cu Mine.
Şi mergând puţin mai înainte, a
căzut cu faţa la pământ, rugându-Se şi zicând: Părintele Meu, de este cu
putinţă, treacă de la Mine paharul acesta! Însă nu precum voiesc Eu, ci precum
Tu voieşti.
Şi a venit la ucenici şi i-a
găsit dormind şi i-a zis lui Petru: Aşa, n-aţi putut un ceas să privegheaţi cu
Mine!
Privegheaţi şi vă rugaţi, ca să
nu intraţi în ispită. Căci duhul este osârduitor, dar trupul neputincios.
Iarăşi ducându-Se, a doua oară, S-a rugat, zicând: Părintele
Meu, dacă un este cu putinţă să treacă acest pahar, ca să nu-l beau, facă-Se
voia Ta!
Şi venind iarăşi, i-a aflat dormind, căci ochii lor erau
îngreunaţi.
Şi lăsându-i, S-a dus iarăşi şi a treia oară S-a rugat,
acelaşi cuvânt zicând.
(Matei, 26, 36-44)
Şi, ieşind, S-a dus după obicei în Muntele
Măslinilor, şi ucenicii I-au urmat.
Şi când a sosit in acest loc, le-a zis: Rugaţi-vă, ca să nu
intraţi în ispită.
Şi El S-a depărtat de ei ca la o aruncătură de piatră şi,
îngenunchind, Se ruga,
Zicând: Părinte, de voieşti, treacă de la Mine acest pahar.
Dar nu voia Mea, ci voia Ta să se facă.
Iar un înger din cer s-a arătat Lui şi-L întărea.
Iar El, fiind in chin de moarte, mai stăruitor Se ruga. Şi
sudoarea Lui s-a făcut ca picături de sânge care picurau pe pământ.
Şi, ridicându-Se din rugăciune, a venit la ucenicii Lui şi
i-a aflat adormiţi de întristare.
(Luca22, 39-45)
Fişa de lucru
Grupa II
- Pornind de la textele de mai jos:
-Compară imaginea Mântuitorului
în Grădina Ghetsimani pornind de la cele două perspective: evanghelică şi
literară.
-Compară primele trei strofe cu ultima. Pe ce cade accentul
în primele trei strofe?Dar în ultima?
2. Folosind
metoda cvintetului ce constă în crearea a cinci versuri respectând cinci reguli
în scopul de a sintetiza conţinutul unei temei abordate alcătuiţi un cvintet.
Primul vers-este format dintr-un singur cuvânt ce denumeşte subiectul.
Al doilea vers-este format din două cuvinte care definesc caracteristicile subiectului (două adjective).
Al treilea vers-este format din trei cuvinte care exprimă acţiuni (verbe la gerunziu).
Al patrulea vers-este format din patru cuvinte care exprimă starea noastră faţă de subiect.
Al cincilea vers-este format dintr-un cuvânt care arată însuşirea esenţială a subiectului.
În Grădina Ghetsimani
Vasile
Voiculescu
Iisus lupta cu soarta şi nu primea paharul...
Căzut pe brânci în iarbă, se-mpotrivea întruna.
Curgeau sudori de sânge pe chipu-i alb ca varul
Şi-amarnica-i strigare stârnea în slăvi furtuna.
O mâna nendurată, ţinând grozava cupă,
Se coboară-miindu-l şi i-o ducea la gură...
Şi-o sete uriaşă stă sufletul să-i rupă...
Dar nu voia s-atingă infama băutură.
În apa ei verzuie jucau sterlici de miere
Şi sub veninul groaznic simţea că e dulceaţă...
Dar fălcile-nclestându-şi, cu ultima putere
Bătându-se cu moartea, uitase de viaţă!
Deasupra fără tihnă, se frământau măslinii,
Păreau că vor să fugă din loc, să nu-l mai vadă...
Treceau bătăi de aripi prin vraiştea grădinii
Şi uliii de seară dau roate dupa pradă.
Căzut pe brânci în iarbă, se-mpotrivea întruna.
Curgeau sudori de sânge pe chipu-i alb ca varul
Şi-amarnica-i strigare stârnea în slăvi furtuna.
O mâna nendurată, ţinând grozava cupă,
Se coboară-miindu-l şi i-o ducea la gură...
Şi-o sete uriaşă stă sufletul să-i rupă...
Dar nu voia s-atingă infama băutură.
În apa ei verzuie jucau sterlici de miere
Şi sub veninul groaznic simţea că e dulceaţă...
Dar fălcile-nclestându-şi, cu ultima putere
Bătându-se cu moartea, uitase de viaţă!
Deasupra fără tihnă, se frământau măslinii,
Păreau că vor să fugă din loc, să nu-l mai vadă...
Treceau bătăi de aripi prin vraiştea grădinii
Şi uliii de seară dau roate dupa pradă.
Atunci Iisus a mers cu ei la un loc ce se cheamă Ghetsimani
şi a zis ucenicilor:Şedeţi aici, până ce Mă voi duce acolo şi Mă voi ruga.
Şi luând cu Sine pe Petru şi pe
cei doi fii ai lui Zevedeu, a început a Se întrista şi a Se mâhni.
Atunci le-a zis :Întristat este
sufletul Meu până la moarte. Rămâneţi aici şi privegheaţi împreună cu Mine.
Şi mergând puţin mai înainte, a
căzut cu faţa la pământ, rugându-Se şi zicând: Părintele Meu, de este cu
putinţă, treacă de la Mine paharul acesta! Însă nu precum voiesc Eu, ci precum
Tu voieşti.
Şi a venit la ucenici şi i-a
găsit dormind şi i-a zis lui Petru: Aşa, n-aţi putut un ceas să privegheaţi cu
Mine!
Privegheaţi şi vă rugaţi, ca să
nu intraţi în ispită. Căci duhul este osârduitor, dar trupul neputincios.
Iarăşi ducându-Se, a doua oară, S-a rugat, zicând: Părintele
Meu, dacă un este cu putinţă să treacă acest pahar, ca să nu-l beau, facă-Se
voia Ta!
Şi venind iarăşi, i-a aflat dormind, căci ochii lor erau
îngreunaţi.
Şi lăsându-i, S-a dus iarăşi şi a treia oară S-a rugat,
acelaşi cuvânt zicând.
(Matei, 26, 36-44)
Şi, ieşind, S-a dus
după obicei în Muntele Măslinilor, şi ucenicii I-au urmat.
Şi când a sosit ăn acest loc, le-a zis: Rugaţi-vă, ca să nu
intraţi în ispită.
Şi El S-a depărtat de ei ca la o aruncătură de piatră şi,
îngenunchind, Se ruga,
Zicând: Părinte, de voieşti, treacă de la Mine acest pahar.
Dar nu voia Mea, ci voia Ta să se facă.
Iar un înger din cer s-a arătat Lui şi-L întărea.
Iar El, fiind ăn chin de moarte, mai stăruitor Se ruga. Şi
sudoarea Lui s-a făcut ca picături de sânge care picurau pe pământ.
Şi, ridicându-Se din rugăciune, a venit la ucenicii Luişi
i-a aflat adormiţi de întristare.
(Luca22, 39-45)
Fişa de lucru
Grupa III
Pornind de la textele de mai jos:
1.Analizează textele biblice în care este prezentată
Rugăciunea din Grădina Ghetsimani şi stabileşte:
- cum sunt evidenţiate cele două
firi ale Mântuitorului.
- care a fost rolul asumării
morţii Mântuitorului.
- exemple de fapte din care să
reiasă suferinţa mântuitoare.
2.
Analizează nivelurile de
expresivitate a limbii:
Nivelul morfosintactic
- verbe la timpul imperfect
- expresivitatea adjectivului
- verbe la timpul imperfect
- expresivitatea adjectivului
- conjuncţia adversativă dar
Nivelul lexico-semantic
- prezenţa unor regionalisme/expresii populare
- perechi de antonime
- sens denotativ/ sensuri conotative
Nivelul stilistic
- figuri de stil (epitetul, metafora-simbol, oximoronul)
Nivelul lexico-semantic
- prezenţa unor regionalisme/expresii populare
- perechi de antonime
- sens denotativ/ sensuri conotative
Nivelul stilistic
- figuri de stil (epitetul, metafora-simbol, oximoronul)
3. Folosind
metoda cvintetului ce constă în crearea a cinci versuri respectând cinci reguli
în scopul de a sintetiza conţinutul unei temei abordate alcătuiţi un cvintet.
Primul vers- este format dintr-un singur cuvânt ce denumeşte subiectul.
Al doilea vers- este format din două cuvinte care definesc caracteristicile subiectului (două adjective).
Al treilea vers- este format din trei cuvinte care exprimă acţiuni (verbe la gerunziu).
Al patrulea vers- este format din patru cuvinte care exprimă starea noastră faţă de subiect.
Al cincilea vers- este format dintr-un cuvânt care arată însuşirea esenţială a subiectului.
Vasile
Voiculescu
Iisus lupta cu soarta şi nu primea paharul...
Căzut pe brânci în iarbă, se-mpotrivea întruna.
Curgeau sudori de sânge pe chipu-i alb ca varul
Şi-amarnica-i strigare stârnea în slăvi furtuna.
O mâna nendurată, ţinând grozava cupă,
Se coboară-miindu-l şi i-o ducea la gură...
Şi-o sete uriaşă stă sufletul să-i rupă...
Dar nu voia s-atingă infama băutură.
În apa ei verzuie jucau sterlici de miere
Şi sub veninul groaznic simţea că e dulceaţă...
Dar fălcile-nclestându-şi, cu ultima putere
Bătându-se cu moartea, uitase de viaţă!
Deasupra fără tihnă, se frământau măslinii,
Păreau că vor să fugă din loc, să nu-l mai vadă...
Treceau bătăi de aripi prin vraiştea grădinii
Şi uliii de seară dau roate dupa pradă.
Căzut pe brânci în iarbă, se-mpotrivea întruna.
Curgeau sudori de sânge pe chipu-i alb ca varul
Şi-amarnica-i strigare stârnea în slăvi furtuna.
O mâna nendurată, ţinând grozava cupă,
Se coboară-miindu-l şi i-o ducea la gură...
Şi-o sete uriaşă stă sufletul să-i rupă...
Dar nu voia s-atingă infama băutură.
În apa ei verzuie jucau sterlici de miere
Şi sub veninul groaznic simţea că e dulceaţă...
Dar fălcile-nclestându-şi, cu ultima putere
Bătându-se cu moartea, uitase de viaţă!
Deasupra fără tihnă, se frământau măslinii,
Păreau că vor să fugă din loc, să nu-l mai vadă...
Treceau bătăi de aripi prin vraiştea grădinii
Şi uliii de seară dau roate dupa pradă.
Atunci Iisus a mers cu ei la un loc ce se cheamă Ghetsimani
şi a zis ucenicilor:Şedeţi aici, până ce Mă voi duce acolo şi Mă voi ruga.
Şi luând cu Sine pe Petru şi pe
cei doi fii ai lui Zevedeu, a început a Se întrista şi a Se mâhni.
Atunci le-a zis :Întristat este
sufletul Meu până la moarte. Rămâneţi aici şi privegheaţi împreună cu Mine.
Şi mergând puţin mai înainte, a
căzut cu faţa la pământ, rugându-Se şi zicând: Părintele Meu, de este cu
putinţă, treacă de la Mine paharul acesta! Însă nu precum voiesc Eu, ci precum
Tu voieşti.
Şi a venit la ucenici şi i-a
găsit dormind şi i-a zis lui Petru: Aşa, n-aţi putut un ceas să privegheaţi cu
Mine!
Privegheaţi şi vă rugaţi, ca să nu
intraţi în ispită. Căci duhul este osârduitor, dar trupul neputincios.
Iarăşi ducându-Se, a doua oară, S-a rugat, zicând: Părintele
Meu, dacă un este cu putinţă să treacă acest pahar, ca să nu-l beau, facă-Se
voia Ta!
Şi venind iarăşi, i-a aflat dormind, căci ochii lor erau
îngreunaţi.
Şi lăsându-i, S-a dus iarăşi şi a treia oară S-a rugat,
acelaşi cuvânt zicând.
(Matei, 26,
36-44)
Şi, ieşind, S-a dus
după obicei în Muntele Măslinilor, şi ucenicii I-au urmat.
Şi când a sosit ăn acest loc, le-a zis: Rugaţi-vă, ca să nu
intraţi în ispită.
Şi El S-a depărtat de ei ca la o aruncătură de piatră şi,
îngenunchind, Se ruga,
Zicând: Părinte, de voieşti, treacă de la Mine acest pahar.
Dar nu voia Mea, ci voia Ta să se facă.
Iar un înger din cer s-a arătat Lui şi-L întărea.
Iar El, fiind ăn chin de moarte, mai stăruitor Se ruga. Şi
sudoarea Lui s-a făcut ca picături de sânge care picurau pe pământ.
Şi, ridicându-Se din rugăciune, a venit la ucenicii Lui şi
i-a aflat adormiţi de întristare.
(Luca22, 39-45)
Fişa de lucru
Grupa IV
Pornind de la textele de mai jos:
1.Asociază
suferinţa Mântuitorului Iisus Hristos cu starea naturii aşa cum apare în
poezie.Ce observaţii poţi face?
Asociază
următoarele structuri cu valoarea lor stilistică (figura de stil) şi cu semnificaţiile pe care le sugerează:
sudori de sânge
chipu-i alb ca varul
amarnica-i strigare
grozava cupă,
sete uriaşă
infama băutură
sub veninul groaznic simţea că e dulceaţă...
se frământau măslinii,
2. Folosind
metoda cvintetului ce constă în crearea a cinci versuri respectând cinci reguli
în scopul de a sintetiza conţinutul unei temei abordate alcătuiţi un cvintet.
Primul vers-este format dintr-un singur cuvânt ce denumeşte subiectul.
Al doilea vers-este format din două cuvinte care definesc caracteristicile subiectului (două adjective).
Al treilea vers-este format din trei cuvinte care exprimă acţiuni (verbe la gerunziu).
Al patrulea vers-este format din patru cuvinte care exprimă starea noastră faţă de subiect.
Al cincilea vers-este format dintr-un cuvânt care arată însuşirea esenţială a subiectului.
În Grădina Ghetsimani
Vasile
Voiculescu
Iisus lupta cu soarta şi nu primea paharul...
Căzut pe brânci în iarbă, se-mpotrivea întruna.
Curgeau sudori de sânge pe chipu-i alb ca varul
Şi-amarnica-i strigare stârnea în slăvi furtuna.
O mâna nendurată, ţinând grozava cupă,
Se coboară-miindu-l şi i-o ducea la gură...
Şi-o sete uriaşă stă sufletul să-i rupă...
Dar nu voia s-atingă infama băutură.
În apa ei verzuie jucau sterlici de miere
Şi sub veninul groaznic simţea că e dulceaţă...
Dar fălcile-nclestându-şi, cu ultima putere
Bătându-se cu moartea, uitase de viaţă!
Deasupra fără tihnă, se frământau măslinii,
Păreau că vor să fugă din loc, să nu-l mai vadă...
Treceau bătăi de aripi prin vraiştea grădinii
Şi uliii de seară dau roate dupa pradă.
Căzut pe brânci în iarbă, se-mpotrivea întruna.
Curgeau sudori de sânge pe chipu-i alb ca varul
Şi-amarnica-i strigare stârnea în slăvi furtuna.
O mâna nendurată, ţinând grozava cupă,
Se coboară-miindu-l şi i-o ducea la gură...
Şi-o sete uriaşă stă sufletul să-i rupă...
Dar nu voia s-atingă infama băutură.
În apa ei verzuie jucau sterlici de miere
Şi sub veninul groaznic simţea că e dulceaţă...
Dar fălcile-nclestându-şi, cu ultima putere
Bătându-se cu moartea, uitase de viaţă!
Deasupra fără tihnă, se frământau măslinii,
Păreau că vor să fugă din loc, să nu-l mai vadă...
Treceau bătăi de aripi prin vraiştea grădinii
Şi uliii de seară dau roate dupa pradă.
Atunci Iisus a mers cu ei la un loc ce se cheamă Ghetsimani
şi a zis ucenicilor:Şedeţi aici, până ce Mă voi duce acolo şi Mă voi ruga.
Şi luând cu Sine pe Petru şi pe
cei doi fii ai lui Zevedeu, a început a Se întrista şi a Se mâhni.
Atunci le-a zis :Întristat este
sufletul Meu până la moarte. Rămâneţi aici şi privegheaţi împreună cu Mine.
Şi mergând puţin mai înainte, a
căzut cu faţa la pământ, rugându-Se şi zicând: Părintele Meu, de este cu
putinţă, treacă de la Mine paharul acesta! Însă nu precum voiesc Eu, ci precum
Tu voieşti.
Şi a venit la ucenici şi i-a
găsit dormind şi i-a zis lui Petru: Aşa, n-aţi putut un ceas să privegheaţi cu
Mine!
Privegheaţi şi vă rugaţi, ca să
nu intraţi în ispită. Căci duhul este osârduitor, dar trupul neputincios.
Iarăşi ducându-Se, a doua oară, S-a rugat, zicând: Părintele
Meu, dacă un este cu putinţă să treacă acest pahar, ca să nu-l beau, facă-Se
voia Ta!
Şi venind iarăşi, i-a aflat dormind, căci ochii lor erau
îngreunaţi.
Şi lăsându-i, S-a dus iarăşi şi a treia oară S-a rugat,
acelaşi cuvânt zicând.
(Matei, 26,
36-44)
Şi, ieşind, S-a dus după obicei în Muntele Măslinilor, şi
ucenicii I-au urmat.
Şi când a sosit ăn acest loc, le-a zis: Rugaţi-vă, ca să nu
intraţi în ispită.
Şi El S-a depărtat de ei ca la o aruncătură de piatră şi,
îngenunchind, Se ruga,
Zicând: Părinte, de voieşti, treacă de la Mine acest pahar.
Dar nu voia Mea, ci voia Ta să se facă.
Iar un înger din cer s-a arătat Lui şi-L întărea.
Iar El, fiind ăn chin de moarte, mai stăruitor Se ruga. Şi
sudoarea Lui s-a făcut ca picături de sânge care picurau pe pământ.
Şi, ridicându-Se din rugăciune, a venit la ucenicii Luişi
i-a aflat adormiţi de întristare.
(Luca22, 39-45)
Fişa de lucru
Grupa V
Pornind de la textele de mai jos:
APLICĂ
1.Timpul
verbal predominant în acest text liric este imperfectul, iar valoarea lui
durativă poate avea ca semnificaţie
faptul că suferinţa lui Iisus îşi găseşte continuarea în suferinţa oricărui om care alege calea mai
bună, dar mai grea.Descrie o situaţie
specific umană în care să fie evident acest lucru.
2. Folosind
metoda cvintetului ce constă în crearea a cinci versuri respectând cinci reguli
în scopul de a sintetiza conţinutul unei temei abordate alcătuiţi un cvintet.
Primul vers-este format dintr-un singur cuvânt ce denumeşte subiectul.
Al doilea vers-este format din două cuvinte care definesc caracteristicile subiectului (două adjective).
Al treilea vers-este format din trei cuvinte care exprimă acţiuni (verbe la gerunziu).
Al patrulea vers-este format din patru cuvinte care exprimă starea noastră faţă de subiect.
Al cincilea vers-este format dintr-un cuvânt care arată însuşirea esenţială a subiectului.
În Grădina Ghetsimani
Vasile
Voiculescu
Iisus lupta cu soarta şi nu primea paharul...
Căzut pe brânci în iarbă, se-mpotrivea întruna.
Curgeau sudori de sânge pe chipu-i alb ca varul
Şi-amarnica-i strigare stârnea în slăvi furtuna.
O mâna nendurată, ţinând grozava cupă,
Se coboară-miindu-l şi i-o ducea la gură...
Şi-o sete uriaşă stă sufletul să-i rupă...
Dar nu voia s-atingă infama băutură.
În apa ei verzuie jucau sterlici de miere
Şi sub veninul groaznic simţea că e dulceaţă...
Dar fălcile-nclestându-şi, cu ultima putere
Bătându-se cu moartea, uitase de viaţă!
Deasupra fără tihnă, se frământau măslinii,
Păreau că vor să fugă din loc, să nu-l mai vadă...
Treceau bătăi de aripi prin vraiştea grădinii
Şi uliii de seară dau roate dupa pradă.
Căzut pe brânci în iarbă, se-mpotrivea întruna.
Curgeau sudori de sânge pe chipu-i alb ca varul
Şi-amarnica-i strigare stârnea în slăvi furtuna.
O mâna nendurată, ţinând grozava cupă,
Se coboară-miindu-l şi i-o ducea la gură...
Şi-o sete uriaşă stă sufletul să-i rupă...
Dar nu voia s-atingă infama băutură.
În apa ei verzuie jucau sterlici de miere
Şi sub veninul groaznic simţea că e dulceaţă...
Dar fălcile-nclestându-şi, cu ultima putere
Bătându-se cu moartea, uitase de viaţă!
Deasupra fără tihnă, se frământau măslinii,
Păreau că vor să fugă din loc, să nu-l mai vadă...
Treceau bătăi de aripi prin vraiştea grădinii
Şi uliii de seară dau roate dupa pradă.
Atunci Iisus a mers cu ei la un loc ce se cheamă Ghetsimani
şi a zis ucenicilor:Şedeţi aici, până ce Mă voi duce acolo şi Mă voi ruga.
Şi luând cu Sine pe Petru şi pe
cei doi fii ai lui Zevedeu, a început a Se întrista şi a Se mâhni.
Atunci le-a zis :Întristat este
sufletul Meu până la moarte. Rămâneţi aici şi privegheaţi împreună cu Mine.
Şi mergând puţin mai înainte, a
căzut cu faţa la pământ, rugându-Se şi zicând: Părintele Meu, de este cu
putinţă, treacă de la Mine paharul acesta! Însă nu precum voiesc Eu, ci precum
Tu voieşti.
Şi a venit la ucenici şi i-a
găsit dormind şi i-a zis lui Petru: Aşa, n-aţi putut un ceas să privegheaţi cu
Mine!
Privegheaţi şi vă rugaţi, ca să
nu intraţi în ispită. Căci duhul este osârduitor, dar trupul neputincios.
Iarăşi ducându-Se, a doua oară, S-a rugat, zicând: Părintele
Meu, dacă un este cu putinţă să treacă acest pahar, ca să nu-l beau, facă-Se
voia Ta!
Şi venind iarăşi, i-a aflat dormind, căci ochii lor erau
îngreunaţi.
Şi lăsându-i, S-a dus iarăşi şi a treia oară S-a rugat,
acelaşi cuvânt zicând.
(Matei, 26,
36-44)
Şi, ieşind, S-a dus
după obicei în Muntele Măslinilor, şi ucenicii I-au urmat.
Şi când a sosit ăn acest loc, le-a zis: Rugaţi-vă, ca să nu
intraţi în ispită.
Şi El S-a depărtat de ei ca la o aruncătură de piatră şi,
îngenunchind, Se ruga,
Zicând: Părinte, de voieşti, treacă de la Mine acest pahar.
Dar nu voia Mea, ci voia Ta să se facă.
Iar un înger din cer s-a arătat Lui şi-L întărea.
Iar El, fiind ăn chin de moarte, mai stăruitor Se ruga. Şi
sudoarea Lui s-a făcut ca picături de sânge care picurau pe pământ.
Şi, ridicându-Se din rugăciune, a venit la ucenicii Luişi
i-a aflat adormiţi de întristare.
(Luca22, 39-45)
Fişa de lucru
Grupa VI
Pornind de la textele de mai jos:
1.Deseori
suntem abordaţi pe stradă sau în
mijloacele de transport de oameni care
vorbesc de o apocalipsă anunţată de
existenţa suferinţei. Argumentează în
5-10 rânduri că suferinţa nu înseamnă lipsa lui Dumnezeu în viaţă şi
că poate avea efect
tămăduitor. Daţi şi câteva exemple de personaje biblice aflate în
această situţie de suferinţă, dar cu efecte tămăduitoare.
2. Folosind
metoda cvintetului ce constă în crearea a cinci versuri respectând cinci reguli
în scopul de a sintetiza conţinutul unei temei abordate alcătuiţi un cvintet.
Primul vers-este format dintr-un singur cuvânt ce denumeşte subiectul.
Al doilea vers-este format din două cuvinte care definesc caracteristicile subiectului (două adjective).
Al treilea vers-este format din trei cuvinte care exprimă acţiuni (verbe la gerunziu).
Al patrulea vers-este format din patru cuvinte care exprimă starea noastră faţă de subiect.
Al cincilea vers-este format dintr-un cuvânt care arată însuşirea esenţială a subiectului.
În Grădina Ghetsimani
Vasile
Voiculescu
Iisus lupta cu soarta şi nu primea paharul...
Căzut pe brânci în iarbă, se-mpotrivea întruna.
Curgeau sudori de sânge pe chipu-i alb ca varul
Şi-amarnica-i strigare stârnea în slăvi furtuna.
O mâna nendurată, ţinând grozava cupă,
Se coboară-miindu-l şi i-o ducea la gură...
Şi-o sete uriaşă stă sufletul să-i rupă...
Dar nu voia s-atingă infama băutură.
În apa ei verzuie jucau sterlici de miere
Şi sub veninul groaznic simţea că e dulceaţă...
Dar fălcile-nclestându-şi, cu ultima putere
Bătându-se cu moartea, uitase de viaţă!
Deasupra fără tihnă, se frământau măslinii,
Păreau că vor să fugă din loc, să nu-l mai vadă...
Treceau bătăi de aripi prin vraiştea grădinii
Şi uliii de seară dau roate dupa pradă.
Căzut pe brânci în iarbă, se-mpotrivea întruna.
Curgeau sudori de sânge pe chipu-i alb ca varul
Şi-amarnica-i strigare stârnea în slăvi furtuna.
O mâna nendurată, ţinând grozava cupă,
Se coboară-miindu-l şi i-o ducea la gură...
Şi-o sete uriaşă stă sufletul să-i rupă...
Dar nu voia s-atingă infama băutură.
În apa ei verzuie jucau sterlici de miere
Şi sub veninul groaznic simţea că e dulceaţă...
Dar fălcile-nclestându-şi, cu ultima putere
Bătându-se cu moartea, uitase de viaţă!
Deasupra fără tihnă, se frământau măslinii,
Păreau că vor să fugă din loc, să nu-l mai vadă...
Treceau bătăi de aripi prin vraiştea grădinii
Şi uliii de seară dau roate dupa pradă.
Atunci Iisus a mers cu ei la un loc ce se cheamă Ghetsimani
şi a zis ucenicilor:Şedeţi aici, până ce Mă voi duce acolo şi Mă voi ruga.
Şi luând cu Sine pe Petru şi pe
cei doi fii ai lui Zevedeu, a început a Se întrista şi a Se mâhni.
Atunci le-a zis :Întristat este
sufletul Meu până la moarte. Rămâneţi aici şi privegheaţi împreună cu Mine.
Şi mergând puţin mai înainte, a
căzut cu faţa la pământ, rugându-Se şi zicând: Părintele Meu, de este cu
putinţă, treacă de la Mine paharul acesta! Însă nu precum voiesc Eu, ci precum
Tu voieşti.
Şi a venit la ucenici şi i-a
găsit dormind şi i-a zis lui Petru: Aşa, n-aţi putut un ceas să privegheaţi cu
Mine!
Privegheaţi şi vă rugaţi, ca să
nu intraţi în ispită. Căci duhul este osârduitor, dar trupul neputincios.
Iarăşi ducându-Se, a doua oară, S-a rugat, zicând: Părintele
Meu, dacă un este cu putinţă să treacă acest pahar, ca să nu-l beau, facă-Se
voia Ta!
Şi venind iarăşi, i-a aflat dormind, căci ochii lor erau
îngreunaţi.
Şi lăsându-i, S-a dus iarăşi şi a treia oară S-a rugat,
acelaşi cuvânt zicând.
(Matei, 26,
36-44)
Şi, ieşind, S-a dus
după obicei în Muntele Măslinilor, şi ucenicii I-au urmat.
Şi când a sosit ăn acest loc, le-a zis: Rugaţi-vă, ca să nu
intraţi în ispită.
Şi El S-a depărtat de ei ca la o aruncătură de piatră şi,
îngenunchind, Se ruga,
Zicând: Părinte, de voieşti, treacă de la Mine acest pahar.
Dar nu voia Mea, ci voia Ta să se facă.
Iar un înger din cer s-a arătat Lui şi-L întărea.
Iar El, fiind ăn chin de moarte, mai stăruitor Se ruga. Şi
sudoarea Lui s-a făcut ca picături de sânge care picurau pe pământ.
Şi, ridicându-Se din rugăciune, a venit la ucenicii Lui şi
i-a aflat adormiţi de întristare.
(Luca22, 39-45)
(Scurt comentariu orientativ)
G. Călinescu, Istoria
literaturii romane de la origini până în prezent.
„Ortodoxismul lui V. Voiculescu este anterior aceluia al Gândirii, dar poetul a luat cunoştinţă de sine şi s-a sistematizat acolo."
„Numai prin Poeme cu îngeri Vasile Voiculescu izbeşte cu acea notă care-i dă originalitate [...]. Acum poetul este ortodoxist, tradiţionalist şi continuă alături de Blaga cântarea jalei metafizice." Începând cu volumul Pârgă (1921), urmat de volumele Poeme cu îngeri, Urcuş şi întrezăriri, poetul îşi construieşte universul poetic specific, inclusiv prin accentuarea caracterului religios al liricii.
Poet autentic religios, Vasile Voiculescu nu cunoaşte îndoiala sau revolta psalmistului arghezian.
În Grădina Ghetsimani de Vasile Voiculescu este o poezie de inspiraţie religioasă, autorul fiind inclus de G. Călinescu1 în gruparea Ortodoxiştii -Iconografia mistică. Doctrina miracolului, alături de Nichifor Crainic. Poezia face parte din volumul Pârgă.
Poem iconografic, În Grădina Ghetsemani se inspiră din motivul biblic al Rugăciunii lui Iisus pe Muntele Măslinilor, după Cina cea de taină. Scena este relatată în Evangheliile după Matei, Marcu, Luca şi înfăţişată în icoanele bisericii creştine.
Poetul reţine zbuciumul interior: „Şi fiind în zbucium, mai cu stăruinţă Se ruga. Şi sudoarea Lui s-a făcut ca nişte picături de sânge ce cad pe pămănf (Luca, 22:44), dar deplasează accentul dinspre componenta divină spre omenescul suferinţei.
Tema poeziei o reprezintă ruga lui Iisus.
Fiind o poezie de inspiraţie religioasă (iconografică), aparţine lirismului obiectiv, prin absenţa mărcilor lexicale ale prezenţei eului liric, dar gradarea intensităţii suferinţei este marcată prin punctele de suspensie şi propoziţia exclamativă.
Titlul nu fixează doar cadrul fizic al rugăciunii, ci denumeşte spaţiul sacru cu semnificaţie în plan spiritual: locul purificării lui Iisus de patimi, prin virtuţi.
Compoziţional, poezia este alcătuită din patru strofe cu caracter descriptiv. Primele trei strofe surprind planul subiectiv, starea sufletească a lui Iisus, iar ultima amplifică suferinţa, care se răsfrânge asupra planului exterior, al naturii.
Prima strofa redă împotrivirea Omului în faţa destinului, într-o formulare lapidară în incipit: „Isus lupta cu soarta şi nu primea paharul..". Postura christică este tragică prin omenescul ei: „Căzut pe brânci în iarbă se-mpotrivea întruna". Verbele: lupta, nu primea, se-mpotrivea exprimă refuzul asumării unui destin implacabil, în clipa de ezitare a Fiului lui Dumnezeu. Gestul îngenuncherii nu este al unui învins, ci al rugăciunii (invocarea divinităţii şi asceza spirituală). Contrastul cromatic roşu-alb realizat prin metafore, pune în evidenţă zbuciumul sufletesc şi condiţia duală: „sudori de sânge" (trupescul, suferinţa fizică), „chipu-i alb ca varu” (chipul hieratic, componenta spirituală). Legătura terestru-ceresc este sugerată prin versul: „Şi-amarnica-i strigare stârnea în slăvi furtuna".
Strofele a doua şi a treia constituie a doua secvenţă poetică, realizată în jurul metaforei-simbol „grozava cupă". Vagul religios persistă şi în strofa a doua, iniţial, „soarta", aici, „o mână nendurată". Dramatismul este sugerat de valoarea de superlativ stilistic a epitetelor: „mană nendurată", „grozava cupă", iar rezistenţa la ispitire (cale a purificării spirituale), prin epitetele „sete uriaşă", „infama băutură". Rezistenţa la ispitire implică suferinţa în plan fiziologic şi sufletesc: „Şi-o sete uriaşă sta sufletul să~i rupă...".
Oximoronul relevă interiorizarea, trecerea la o altă etapă a purificării de patimi, de la lupta cu lumea la lupta cu sinele: „în apa ei verzuie jucau sterlici de miere/ Şi sub veninul groaznic simţea că e dulceaţă...". Versurile reiau imaginea infamei băuturi a ispitirii, sub forma jocului aparenţă-esenţă, benefic-malefic. Imaginea artistică ,fălcile-ncleştăndu-şi exprimă gestul de refuz al jocului duplicitar, halucinant. Versul „Bătându-se cu moartea, uitase de viaţă" concentrează sensul luptei hristice: moartea trupului - viaţa de apoi.
Strofa a patra constituie ultima secvenţă poetică, proiecţia suferinţei interioare asupra cadrului natural. Se utilizează personificarea şi hiperbola pentru descrierea elementelor decorului: „Deasupra, fără tihnă, se frământau măslinii,/ Păreau că vor să fugă din loc, să nu~l mai vadă...". Imaginea apocaliptică este sugerată prin sintagma „vraiştea grădinii. Mesagerii divini, îngerii, nu însoţesc în mod explicit zbaterea omului, dar se remarcă metafora „bătăi de aripi care susţine ambiguitatea limbajului poetic: îngerii mântuirii sau îngerul morţii. Ultimul vers, „Şi uliii de seară dau roate după pradă", întăreşte sugestia morţii/ imaginea, thanatosului prin: simbolul „uliii, simbolistica temporală: „de seară" şi aceea a gestului: „dau roate după pradă".
Nivelul morfosintactic
- verbe la timpul imperfect, modul indicativ sau la modul gerunziu - valoarea durativă a acţiunilor;
- expresivitatea adjectivului cu rol de superlativ absolut expresiv (de exemplu: „amarnica-i strigare", „grozava cupă, „veninul groaznic); adjective fără grad de comparaţie („sete uriaşă", „cu ultima putere");
- rolul expresiv al adverbului: întruna (sens iterativ); deasupra (proiecţie cosmică a suferinţei);
„Ortodoxismul lui V. Voiculescu este anterior aceluia al Gândirii, dar poetul a luat cunoştinţă de sine şi s-a sistematizat acolo."
„Numai prin Poeme cu îngeri Vasile Voiculescu izbeşte cu acea notă care-i dă originalitate [...]. Acum poetul este ortodoxist, tradiţionalist şi continuă alături de Blaga cântarea jalei metafizice." Începând cu volumul Pârgă (1921), urmat de volumele Poeme cu îngeri, Urcuş şi întrezăriri, poetul îşi construieşte universul poetic specific, inclusiv prin accentuarea caracterului religios al liricii.
Poet autentic religios, Vasile Voiculescu nu cunoaşte îndoiala sau revolta psalmistului arghezian.
În Grădina Ghetsimani de Vasile Voiculescu este o poezie de inspiraţie religioasă, autorul fiind inclus de G. Călinescu1 în gruparea Ortodoxiştii -Iconografia mistică. Doctrina miracolului, alături de Nichifor Crainic. Poezia face parte din volumul Pârgă.
Poem iconografic, În Grădina Ghetsemani se inspiră din motivul biblic al Rugăciunii lui Iisus pe Muntele Măslinilor, după Cina cea de taină. Scena este relatată în Evangheliile după Matei, Marcu, Luca şi înfăţişată în icoanele bisericii creştine.
Poetul reţine zbuciumul interior: „Şi fiind în zbucium, mai cu stăruinţă Se ruga. Şi sudoarea Lui s-a făcut ca nişte picături de sânge ce cad pe pămănf (Luca, 22:44), dar deplasează accentul dinspre componenta divină spre omenescul suferinţei.
Tema poeziei o reprezintă ruga lui Iisus.
Fiind o poezie de inspiraţie religioasă (iconografică), aparţine lirismului obiectiv, prin absenţa mărcilor lexicale ale prezenţei eului liric, dar gradarea intensităţii suferinţei este marcată prin punctele de suspensie şi propoziţia exclamativă.
Titlul nu fixează doar cadrul fizic al rugăciunii, ci denumeşte spaţiul sacru cu semnificaţie în plan spiritual: locul purificării lui Iisus de patimi, prin virtuţi.
Compoziţional, poezia este alcătuită din patru strofe cu caracter descriptiv. Primele trei strofe surprind planul subiectiv, starea sufletească a lui Iisus, iar ultima amplifică suferinţa, care se răsfrânge asupra planului exterior, al naturii.
Prima strofa redă împotrivirea Omului în faţa destinului, într-o formulare lapidară în incipit: „Isus lupta cu soarta şi nu primea paharul..". Postura christică este tragică prin omenescul ei: „Căzut pe brânci în iarbă se-mpotrivea întruna". Verbele: lupta, nu primea, se-mpotrivea exprimă refuzul asumării unui destin implacabil, în clipa de ezitare a Fiului lui Dumnezeu. Gestul îngenuncherii nu este al unui învins, ci al rugăciunii (invocarea divinităţii şi asceza spirituală). Contrastul cromatic roşu-alb realizat prin metafore, pune în evidenţă zbuciumul sufletesc şi condiţia duală: „sudori de sânge" (trupescul, suferinţa fizică), „chipu-i alb ca varu” (chipul hieratic, componenta spirituală). Legătura terestru-ceresc este sugerată prin versul: „Şi-amarnica-i strigare stârnea în slăvi furtuna".
Strofele a doua şi a treia constituie a doua secvenţă poetică, realizată în jurul metaforei-simbol „grozava cupă". Vagul religios persistă şi în strofa a doua, iniţial, „soarta", aici, „o mână nendurată". Dramatismul este sugerat de valoarea de superlativ stilistic a epitetelor: „mană nendurată", „grozava cupă", iar rezistenţa la ispitire (cale a purificării spirituale), prin epitetele „sete uriaşă", „infama băutură". Rezistenţa la ispitire implică suferinţa în plan fiziologic şi sufletesc: „Şi-o sete uriaşă sta sufletul să~i rupă...".
Oximoronul relevă interiorizarea, trecerea la o altă etapă a purificării de patimi, de la lupta cu lumea la lupta cu sinele: „în apa ei verzuie jucau sterlici de miere/ Şi sub veninul groaznic simţea că e dulceaţă...". Versurile reiau imaginea infamei băuturi a ispitirii, sub forma jocului aparenţă-esenţă, benefic-malefic. Imaginea artistică ,fălcile-ncleştăndu-şi exprimă gestul de refuz al jocului duplicitar, halucinant. Versul „Bătându-se cu moartea, uitase de viaţă" concentrează sensul luptei hristice: moartea trupului - viaţa de apoi.
Strofa a patra constituie ultima secvenţă poetică, proiecţia suferinţei interioare asupra cadrului natural. Se utilizează personificarea şi hiperbola pentru descrierea elementelor decorului: „Deasupra, fără tihnă, se frământau măslinii,/ Păreau că vor să fugă din loc, să nu~l mai vadă...". Imaginea apocaliptică este sugerată prin sintagma „vraiştea grădinii. Mesagerii divini, îngerii, nu însoţesc în mod explicit zbaterea omului, dar se remarcă metafora „bătăi de aripi care susţine ambiguitatea limbajului poetic: îngerii mântuirii sau îngerul morţii. Ultimul vers, „Şi uliii de seară dau roate după pradă", întăreşte sugestia morţii/ imaginea, thanatosului prin: simbolul „uliii, simbolistica temporală: „de seară" şi aceea a gestului: „dau roate după pradă".
Nivelul morfosintactic
- verbe la timpul imperfect, modul indicativ sau la modul gerunziu - valoarea durativă a acţiunilor;
- expresivitatea adjectivului cu rol de superlativ absolut expresiv (de exemplu: „amarnica-i strigare", „grozava cupă, „veninul groaznic); adjective fără grad de comparaţie („sete uriaşă", „cu ultima putere");
- rolul expresiv al adverbului: întruna (sens iterativ); deasupra (proiecţie cosmică a suferinţei);
- conjuncţia adversativă dar, în strofele a II-a şi a IlI-a - susţine ideea împotrivirii, a rezistenţei la ispită;
- topica afectivă (inversiuni şi dislocări sintactice) -evidenţiază opţiunea poetică.
Nivelul lexico-semantic
- prezenţa unor regionalisme: „sterlic”; expresii populare: „pe brănci”, „fără tihnă" ~ intensificarea dramatismului;
- terminologia abstractă, lexicul împrumutat din sfera cosmicului şi a naturii este organizat „ca forme sensibile ale cunoaşterii (Ştefan Munteanu);
- câmpul semantic al paharului: „grozava cupă", „infama băutură", „apa ei verzuie";
- opoziţia venin - dulceaţă - relevă ispitirea;
- sens denotativ/ sensuri conotative, limbajul metaforic - cuvântul poetic nu înseamnă, ci sugerează.
Nivelul stilistic
- puternicul imagism realizat prin cultivarea epitetului, adesea în inversiune, a metaforei-simbol, a oximoronului.
Nivelul fonetic şi prozodic
- pauzele marcate de punctele de suspensie -intensificarea suferinţei;
- conservarea prozodiei clasice;
- patru catrene; măsura versurilor: 14 silabe; ritm iambic; rimă încrucişată.
În Grădina Ghetsimani de Vasile Voiculescu este o poezie de tip tradiţionalist prin inspiraţia religioasă (poezie iconografică), coordonantă a spiritualităţii româneşti. La nivel formal, se observă conservarea prozodiei clasice.
PROIECT DIDACTIC
Unitatea de învăţământ: Colegiul Național ,,Frații Buzești”
Data: 31 octombrie
2015
Disciplina:
Religie ortodoxă
Clasa: a XI-a
Profesor:
Ștefănescu Flori Daniela
Voinea Paulica Petronica
Subiectul lecţiei: Rănile familiei
Durata: 50
minute
Tipul lecţiei:
mixtǎ
Scopul lecției:
Cunoaşterea învățaturii creştine despre familie; promovarea atitudinilor de
dragoste, respect şi ajutor reciproc in relațiile familiale.
Competențe generale:
Integrarea valorilor şi a
cunoştinţelor religioase în structura propriilor atitudini şi comportamente
Aplicarea
învățăturii de credință în viața personală și a comunității.
Competențe specifice:
Evidențierea
responsabilităţilor şi a modului de implicare a tânărului creştin, în familie
şi în societatea contemporană;
Analizarea
consecinţelor negative ale comportamentului care încalcă morala creştină, asupra vieții
personale şi asupra comunităţii.
Competenţe derivate:
C1 -
să defininească noțiunile de adulter, divorț, avort, homosexualitate
C2 -
să susțină argumentat învățăturile
Bisericii Ortodoxe despre: adulter, divorț, avort, homosexualitate
C3 -
să utilizeze cunoștințele moral-religioase în rezolvarea unor probleme morale
C4 -
să-și dezvolte capacitatea de a identifica și evita împrejurările care duc la
adulter, avort, divorț
C5 -
să aplice metodele activ – participative folosite pentru însuşirea
cunoştinţelor şi pentru evidenţierea interdisciplinarităţii şi transdisciplinarităţii;
C6 -
să utilizeze cunoştințele dobândite la alte discipline (sociologie și cultură
civică) pentru a rezolva cerinţele propuse ;
Resurse:
- Oficiale: Programa şcolarã pentru disciplina Religie, clasa a XI-a;Planificarea calendaristicã orientativã.
- Temporale: numãr de lecţii: 1durata 50’
- Bibliografice:
- Biblia sau Sfânta, Editura Institutului Biblic şi de Misiune a BOR, Bucureşti, 1986;
- Zãgrean Arhid. prof.dr.Ioan, Morala Creştinã, Editura Renaşterea, Cluj, 2002
- Şebu Pr. prof.univ. dr. Sebastian, Metodica predãrii religiei, Editura Reîntregirea Alba Iulia 2000
- Metode şi procedee: explicaţia, conversaţia, lectura, dezbaterea, problematizarea, brainstorming, metoda pălăriilor gânditoare.
- Mijloace de învãţãmânt: Sfânta Scripturã, Fişã de lucru, Rețeaua Internet.
- Mijloace materiale: auxiliare didactice, flipchart.
- Forme de organizare a activitãţii elevilor: activitate frontalã, activitate pe grupe.
SCENARIUL
DIDACTIC
Nr.crt.
|
Etapele
lecției
|
Activitatea
profesorului
|
Activitatea
elevului
|
Metode
și procedee
|
Mijloace
de învățământ
|
Forme
de organizare
|
Evaluare
|
1.
|
Momentul organizatoric
|
Salutul
Rugăciunea
Notarea
absențelor
Pregătirea
pentru începerea orei
|
Salutul
Rugăciunea
Anunțarea
absenților
Pregătirea
pentru începerea orei
|
||||
2.
|
Reactualizarea
cunoștințelor anterioare
|
Solicită
elevilor răspunsurile la următoarele întrebări:
-Care
este definiția familiei în sens sociologic?
-
Care este originea familiei și când este ridicată la rang de Sfântă Taină?
|
Răspund
la întrebările adresate de către profesor
|
Conversația
catehetică
|
Activitate
frontală
|
Aprecieri
verbale
|
|
3.
|
Pregătirea aperceptivă
|
Propune
elevilor să găseasca sintagme sau
cuvinte pornind de la sintagma ,,rănile familiei,, pe care le afișează pe
flipchart.
|
Răspund
la întrebări
|
Brainstormingul
|
Activitate
frontală
|
||
4
|
Anunțarea temei și a
obiectivelor
|
-Anunță
și scrie pe tablă titlul lecției:
Rănile
familiei: Divorțul, Adulterul, Avortul, Homosexualitatea
-Precizează
competențele derivate urmărite.
|
Notează
titlul lecției și rețin competențele
|
Explicația
|
|||
5
|
Dirijarea învățării
|
Un
fenomen accentuat vizibil în ultimii ani, este criza familiei şi degradarea
vieţii de familie pe fondul creşterii insecurităţii generale şi al
confruntării cu schimbări multe şi bruşte, într-un interval de timp foarte
scurt. Sociologii consideră că în societate s-a instaurat un fenomen de
surmenaj social, de oboseală socială, care aduce după sine o degradare sau o
anarhizare a vieţii sociale, explicând astfel de ce, atât în România, cât şi
în întreaga Europă, familia creştină se confruntă azi cu multiple crize: criza
economică (sărăcie, şomaj, nesiguranţa zilei de mâine, emigraţia spre ţări
mai bogate), criza morală (avortul, divorţul, adulterul, familia homosexuală abandonarea
copiilor, libertinajul, creşterea violenţei în familie şi a delincvenţei
juvenile).
Profesorul
împarte elevilor fişa de lucru în care sunt scrise textele principale :
Studiu
de caz,versetele biblice referitoare la divorț, avort, adulter și
homosexualitate, statistici.
Profesorul
va folosi metoda pălăriilor gânditoare. Împarte clasa în șase grupe folosind
metoda mozaicului. Fiecare grupă va prima un studiu de caz și sarcina de
lucru:
Cerințe
de lucru:
Grupa1: pălăria albă
–INFORMEAZĂ:-prezentați cazul si
identificați problemele fiecărui membru al familiei
Grupa2: Pălăria pălăria roşie
– SPUNE CE SIMTE DESPRE: - Imaginați-vă
că sunteți unul dintre membrii familiei( mama,tatăl, fiica, fiul). Prezentați situația din
punctul vostru de vedere.
Grupa3:pălăria
neagră – IDENTIFICĂ GREŞELILE – La
ce riscuri se expun cei doi frați prin hotărârile pe care le-au luat?
-Din ce cauză s-a ajuns
în această situație?
Grupa 4: pălăria verde
– GENEREAZĂ IDEILE NOI : Găsiți soluții
alternative pentru a-i ajuta pe cei trei membri ai familiei.
Grupa 5: pălăria
galbenă - ADUCE BENEFICII: Ce soluții oferă
Biserica pentru problemele acestei familii.
Grupa 6: pălăria
albastră – CLARIFICĂ: Cum percepe societatea situația fiecărui membru al familiei?
Ce șanse reale există pentru fiecare
dintre membrii familiei să-și îndrepte viața?
|
Elevii
scriu pe bilețele cuvintele
|
Expunerea
Conversația
Metoda
Mozaicului
Metoda
pălăriilor gânditoare
|
Activitate
frontală
Activitate
frontală
Activitate
pe grupe
|
||
6.
|
Fixarea și
sistematizarea cunoștințelor
|
Profesorul
propune elevilor să alcătuiască unui
ciorchine cu rănile familiei, cauze, consecințe spirituale și sociale, poziția
Bisericii față de acestea
|
Metoda
ciorchinelui
|
Sfânta
Scriptură
Fișa
de lucru
|
Activitate
îndividuală
|
Aprecieri
verbale
|
|
Asocierea și
generalizarea
|
Se
pun în discuţie urmãtoarele probleme legate de familia de azi:
-
În unele situaţii, societatea contemporanã priveşte în mod diferit de
Bisericã problemele familiei. De exemplu, statul a legiferat avortul, uniunea
consensualã sau aprobã tacit relaţiile homosexuale, cãsãtoriile între
persoanele de acelaşi sex. Ce pãrere aveţi? Trebuie condamnate/ îndreptate
aceste lucruri dupã învãţãtura Bisericii?
|
Elevii
răspund
|
Activitate
|
Aprecieri
verbale
|
|||
7.
|
Aprecierea activităţii
elevilor
|
-
Fiecare grupă îşi va prezenta produsul finit în faţa clasei. Profesorul şi
elevii fac aprecieri asupra activităţii grupelor.
|
|||||
8.
|
Incheierea
lecţiei
|
Rugăciunea
Salutul.
|
Rostesc rugăciunea.
Salutul.
|
||||
FIȘA NR. 1 – PĂLĂRIA ALBĂ
Studiu de caz:
Doamna Larisa, în
vârstă de 46 de ani este mamă a doi copii: Valeria 23 de ani și Mihai 26 de
ani. Doamna Larisa se află în plin proces de divorț- soțul dânsei părăsind-o
pentru altă femeie. De curând a aflat că fiica sa Valeria este însărcintă în
luna a 2-a cu iubitul ei. Aceștia trăiesc în concubinaj de 2 ani. Valeria a
hotărât să avorteze motivând că nu este pregătită încă pentru un copil având și
susținerea iubitului. Problemele acestei femei nu se termină aici, Mihai, fiul
ei, întors de curând de la studii din America i-a mărturisit că are altă
orientare sexuală și își dorește întemeierea unei familii urmând să se
căsătorească cu iubitul său Nicky.
Cu palaria alba pe
cap se face o analiza obiectiva a situatiilor!
-oferă informaţii
şi materiale în legătură cu problema ;
-prezintă
lucrurile aşa cum sunt fără nici o părere, interpretare critică sau emoţie.
Imaginează-ţi o foaie albă şi una imprimată. Majoritatea timpului hârtia
este albă. Pălăria alba la fel ca majoritatea hârtiei se referă la informaţii
şi acţionează în sfera lucrurilor reale, existente. Deci, când o porţi rămâi la
ceea ce este cunoscut. Tot ceea ce vrei în momentul de faţă este informaţia
obiectivă.
Sarcină de lucru:
- Prezentați cazul
- Identificați problemele fiecărui membru al familiei
Doamna Larisa, în
vârstă de 46 de ani este mamă a doi copii: Valeria 23 de ani și Mihai 26 de
ani. Doamna Larisa se află în plin proces de divorț- soțul dânsei părăsind-o
pentru altă femeie. De curând a aflat că fiica sa Valeria este însărcintă în
luna a 2-a cu iubitul ei. Aceștia trăiesc în concubinaj de 2 ani. Valeria a
hotărât să avorteze motivând că nu este pregătită încă pentru un copil având și
susținerea iubitului. Problemele acestei femei nu se termină aici, Mihai, fiul
ei, întors de curând de la studii din America i-a mărturisit că are altă
orientare sexuală și își dorește întemeierea unei familii urmând să se
căsătorească cu iubitul său Nicky.
Când gândim cu pălăria roşie pe cap nu
trebuie să dăm nici o justificare!
-- gândire afectivă care se bazează pe
emoţii, sentimente, intuiţie
Pălăria roşie se referă la emoţiile şi
sentimentele tale. Acestea se bazează pe experinţe complexe şi nu sunt
întotdeauna uşor de analizat. De obicei sunt excluse din discuţie din moment ce
nu provin din sfera reală şi nu sunt bazate pe logică. Totuşi sentimentele nu
încetează să iţi dea bătăi de cap. Şi astfel împărtaşirea lor îţi oferă şansa
de a te elibera.
Sarcină de lucru:
- Imaginați-vă că sunteți unul dintre membrii familiei (mama, tatăl, fiica, fiul). Prezentați situația din punctul vostru de vedere.
Cu
pălăria neagră pe cap se face o evaluare critică a faptelor!
- gândire negativă, se bazează pe
evidenţierea greşelilor, a punctelor slabe şi a riscurilor.
Studiu de caz:
Doamna Larisa, în
vârstă de 46 de ani este mamă a doi copii: Valeria 23 de ani și Mihai 26 de
ani. Doamna Larisa se află în plin proces de divorț- soțul dânsei părăsind-o
pentru altă femeie. De curând a aflat că fiica sa Valeria este însărcintă în
luna a 2-a cu iubitul ei. Aceștia trăiesc în concubinaj de 2 ani. Valeria a
hotărât să avorteze motivând că nu este pregătită încă pentru un copil având și
susținerea iubitului. Problemele acestei femei nu se termină aici, Mihai, fiul
ei, întors de curând de la studii din America i-a mărturisit că are altă
orientare sexuală și își dorește întemeierea unei familii urmând să se
căsătorească cu iubitul său Nicky.
Sarcină de lucru:
- Din ce cauză s-a ajuns în această situație?
- La ce riscuri se expun cei doi frați prin hotărârile pe care le-au luat?
FISA NR. 4 – PĂLĂRIA GALBENĂ
- Evidenţiază avantajele,
oportunităţile şi posibilităţile de concretizare ale unei idei
Aminteşte-ţi o zi însorită şi călduroasă. Simţind o briză uşoară, ce
uşor e să gândeşti optimist despre viaţă. Pălăria galbenă reprezintă aspectele
pozitive şi logice ale gândirii tale. Deci nu se referă la speranţele tale!
Afirmaţiile tale trebuie să fie de asemenea susţinute de un motiv puternic, căutând
beneficii şi observând cât de reale pot fi aşteptările tale.
Studiu
de caz:
Doamna
Larisa, în vârstă de 46 de ani este mamă a doi copii: Valeria 23 de ani și
Mihai 26 de ani. Doamna Larisa se află în plin proces de divorț- soțul dânsei
părăsind-o pentru altă femeie. De curând a aflat că fiica sa Valeria este
însărcintă în luna a 2-a cu iubitul ei. Aceștia trăiesc în concubinaj de 2 ani.
Valeria a hotărât să avorteze motivând că nu este pregătită încă pentru un
copil având și susținerea iubitului. Problemele acestei femei nu se termină
aici, Mihai, fiul ei, întors de curând de la studii din America i-a mărturisit
că are altă orientare sexuală și își dorește întemeierea unei familii urmând să
se căsătorească cu iubitul său Nicky.
Sarcină
de lucru:
- Ce soluții oferă Biserica pentru problemele acestei familii?
- Ce soluții oferă societatea pentru problemele acestei familii?
FISA
NR. 5 – PĂLĂRIA VERDE
Cu palaria verde pe cap nu există limite în calea gândurilor!
- Gândirea creativă se bazează pe
generarea de idei noi .
Ce se întâmplă primăvara când iarna se retrage? Frunzele cresc iar în
copaci şi tufişuri, primele flori se dezvăluie in iarba bogată şi totul
vibrează la unison cu energia creativă şi creatoare a vieţii. Pălăria verde
reprezintă eforturile creative conştiente. Noi idei se ridică, apar soluţii
inovative.
Studiu de caz:
Doamna Larisa, în
vârstă de 46 de ani este mamă a doi copii: Valeria 23 de ani și Mihai 26 de
ani. Doamna Larisa se află în plin proces de divorț- soțul dânsei părăsind-o
pentru altă femeie. De curând a aflat că fiica sa Valeria este însărcintă în
luna a 2-a cu iubitul ei. Aceștia trăiesc în concubinaj de 2 ani. Valeria a
hotărât să avorteze motivând că nu este pregătită încă pentru un copil având și
susținerea iubitului. Problemele acestei femei nu se termină aici, Mihai, fiul
ei, întors de curând de la studii din America i-a mărturisit că are altă
orientare sexuală și își dorește întemeierea unei familii urmând să se
căsătorească cu iubitul său Nicky.
Sarcină de lucru:
- Găsiți soluții alternative pentru a-i ajuta pe cei trei membri ai familiei.
FISA Nr. 6 –
PĂLĂRIA
ALBASTRĂ
Când gândim cu pălăria albastră încercăm să oferim o
privire de ansamblu asupra faptelor!
-definirea, extragerea clară a problemei şi concluzia.
Un cer albastru grozav care îţi oferă ocazia de a avea o vedere de
ansamblu asupra proceselor de gândire ce au loc. Iată pălaria albastră a
manager-ului. Te desparţi puţin de gândirea ta şi vezi întregul proces
dezvăluit. Ghidează-l şi controlează-l. Trage concluziile la sfârşit.
Studiu
de caz:
Doamna
Larisa, în vârstă de 46 de ani este mamă a doi copii: Valeria 23 de ani și
Mihai 26 de ani. Doamna Larisa se află în plin proces de divorț- soțul dânsei
părăsind-o pentru altă femeie. De curând a aflat că fiica sa Valeria este
însărcintă în luna a 2-a cu iubitul ei. Aceștia trăiesc în concubinaj de 2 ani.
Valeria a hotărât să avorteze motivând că nu este pregătită încă pentru un
copil având și susținerea iubitului. Problemele acestei femei nu se termină
aici, Mihai, fiul ei, întors de curând de la studii din America i-a mărturisit
că are altă orientare sexuală și își dorește întemeierea unei familii urmând să
se căsătorească cu iubitul său Nicky.
Sarcină de lucru:
- Cum percepe societatea situația fiecărui membru al familiei?
- Ce șanse reale există pentru fiecare dintre membrii familiei să-și îndrepte viața?
TEMEIURI
SCRIPTURISTICE
(Mt.
5.27-28): ,, Ați auzit că s-a zis celor de demult:,,să nu săvârșești adulter,,.
Eu însă vă spun vouă că oricine se uită la femeie poftind-o, a și săvârțit
adulter cu ea în inima lui,,
(Mt.19.6):
,,Ce a împreunat Dumnezeu, omul să nu deespartă,,
(Gal.
5.21): ,, Ucigașii nu vor moșteni împărăția lui Dumnezeu,,
(Geneza
19:24-25),,Atunci Domnul a slobozit peste Sodoma și Gomora ploaie de pucioasă
și foc din cer de la Domnul.
Și
a stricat cetățile acestea, toate împrejurimile lor, pe toți locuitorii
cetăților și toate plantele ținutului aceluia,,
(Levitic
18:22): ,,Să nu te culci cu un bărbat ca și cu o femeie; aceasta este
spurcăciune,,
(Romani
1:27-28): ,,Asemenea si barbatii lasand randuiala cea dupa fire a partii
femeiesti, s-au aprins in pofta lor unii pentru altii, bărbați cu bărbați,
săvârșind rușinea și luând cu ei răsplata cuvenită rătăcirii lor. Și precum
n-au incercat să aibă pe Dumnezeu în cunoștința, așa și Dumnezeu i-a lăsat la
mintea lor fără judecată, să facă cele ce nu se cuvine.,,
(1
Corinteni 6:9): ,,Nu stiți, oare, că nedrepții nu vor moșteni împărăția lui
Dumnezeu? Nu vă amăgiți: Nici desfrânații, nici inchinătorii la idoli, nici
adulterii, nici malahienii, nici sodomiții,,
RĂNILE FAMILIEI
conținuturi
Astăzi
familia se confruntă cu grave probleme: adulter, divorț, avort, ,,familia
homosexuală,, periculoase pentru viața creștinilor și pentru societate.
1.
Adulterul- încălcarea fidelității conjugale, cauză a divorțului
a) Sfânta Scriptură condamnă
adulterul( Ies 20.14; Mt. 5.27-27; I Cor 6.15-18)
b) Biserica Ortodoxă consideră
adulterul desfrânare- păcat capital
Adulterul distruge
esența mistică a căsătoriei care este iubirea duală ,,și vor fi amândoi un
trup,,. Sfânta Scriptură condamnă adulterul( vezi: Ies 20.14; Mt.5.27-28; I
Cor. 6.15-18).
2. Divorțul- flagel al societății moderne
- Romania este fruntasa in privinta divorturilor din
Uniunea Europeana.
-Conform institutului național de statistica I.N.S In
anul 2013, 28.507 de cuplu de romani au divortat, una din cinci casnicii s-a
terminat in fata judecatorului sau notarului.
-Divorţul este un fenomen psihosocial complex, determinat
de trăsăturile de personalitate ale partenerilor, dar şi de o serie de factori
economici, sociali, politici şi culturali.
-Divorţul afecteză în plan psihologic şi social cuplul,
copiii, părinţii, în general întreaga familie, consecinţele acestuia fiind de
cele mai multe ori dramatice
Conform datelor INS, sunt
1.52 divorturi la mia de locuitori. In 2010 s-au inregistrat peste 32.000 de
divorturi. Specialistii considera ca acest lucru se intampla din cauza ca
pasiunea si atractia fizica sunt confundate cu iubirea. Cauzele invocate de
catre romani, in 2010, pentru a divorta, au fost:
5% alcoolism;
5.2% violente fizice;
7.2% infidelitate conjugala;
7.2% diverse cauze;
30.1% acordul partilor;
45.5% alte situatii.
Divorțul este ruperea
tainei unice, fiindcă a slăbit sau a pierit iubirea care-i ținea pe cei doi soți
în unitate. Biserica, pe baza Sfintei Scripturi, nu este de acord cu divorțul
decât în cazul adulterului, dupa cuvantul Mantuitorului „ceea ce a impreunat
Dumnezeu, omul sa nu desparta” (Matei XIX, 6), precum si invatatura paulina:
„legatu-te-ai cu femeia, nu cauta despartirea” (I Corinteni VII, 27) si „celor
casatoriti, nu eu, ci Domnul le porunceste: femeia sa nu se desparta de barbat”
(I Corinteni VII, 10).
Avortul- crimă cu premeditare
Biserica susţine că
dreptul la viaţă al fiului nenăscut este egal cu al mamei. Biserica, cu
întreaga ei învăţătură dogmatică, morală şi canonică întemeiată pe Sfânta
Scriptură şi Sfânta Tradiţie, a fost în toate timpurile şi locurile împotriva
avortului ca teorie şi practică, calificându-l drept crimă împotriva vieţii
umane, în rândul păcatelor strigătoare la cer.
În rânduiala Sfintei Taine a Cununiei se cuprind
rugăciuni pentru rodnicia căsătoriei,
Dumnezeu a poruncit primilor oameni: „Creşteţi şi vă înmulţiţi
şi stăpâniţi pământul” (Facere 1, 28).
Astăzi, concluziile medicinii, ale antropologiei, ale
biochimiei şi ale biologiei contemporane sunt de acord cu învăţătura Bisericii.
Ele ne spun că avortul, din moment ce întrerupe o viaţă cu identitate separată,
este crimă; că embrionul este viaţă cu existenţă şi identitate de sine, individ
cu toate drepturile din momentul conceperii
Oficial, în România,
între 1958 şi 2008 (perioada pentru care deţinem date) peste 21 de milioane de
copii au pierit, (21.330.519, spune statistica)
Conform organizaţiei
“Institute for Family Policies”, în ultimii ani în ţara noastră s-au
înregistrat peste 120.000 de avorturi, cu o medie de 78 de întreruperi de
sarcină la 1000 de femei.
solutia la rata avorturilor este, in opinia “specialistilor”
si a cotdianului, educatia sexuala. Ceea ce este contrazis drastic de
realitate, deoarece tara cu educatia sexuala cea mai dezvoltata, poate, din
Europa – Marea Britanie – este fruntasa si la avorturi. Ianuarie 2012-martie
2013 a fost perioada în care s-au înregistrat cele mai multe avorturi în rândul
tinerelor, cu vârste cuprinse între 11 şi 19 ani. Datele oficiale arată că
peste 16 mii de tinere au rămas însărcinate şi mai mult de jumătate dintre
acestea, mai exact peste 10 mii, au făcut întrerupere de sarcină. Cea mai
îngrijorătoare categorie este cea a tinerelor sub 15 ani.
3. „Familia homosexuală”- atentat la familia însăși
Homosexualitatea
desemnează relaţiile între bărbaţi sau între femei care simt o atracţie sexuală
excluzivă sau predominantă faţă de persoane de acelaşi sex. Ea îmbracă forme
foarte variate de-a lungul secolelor şi în diferite culturi.
Sfânta Scriptură
spune în mod constant că activităţile homosexuale reprezintă un păcat (Geneza
19:24-25; Levitic 18:22; Romani 1:26-27; 1 Corinteni 6:9). Romani 1:26-27 ne
învaţă în mod specific faptul că homosexualitatea este rezultatul respingerii
şi a nesupunerii faţă de Dumnezeu.
Dumnezeu
nu a creat oamenii cu dorinţe homosexuale. Sfânta Scriptură ne spune că oamenii
devin homosexuali din cauza păcatelor (Romani 1:24-27), dar şi în ultimă
instanţă ca urmare a propriei lor alegeri în această privinţă. Pot exista
persoane care se nasc cu o înclinaţie mai crescută pentru a deveni homosexuali,
după cum există oameni care se nasc cu o înclinaţie către violenţă sau către
alte păcate. Însă aceasta nu scuză cu nimic o persoană care alege să
păcătuiască lăsându-se în voia propriilor dorinţe sau înclinaţii
Căsătoria
între persoane de același sex (cunoscută și sub numele de căsătorie gay sau căsătorie
homosexuală) este căsătoria între două persoane care sunt de același sex legal
sau biologic. Primele legi care au permis căsătoria între persoane de același
sex au fost adoptate încă de la sfârșitul secolului XX. In momentu de față 17
țări permit cuplurilor de același sex să se căsătorească: Africa de Sud,
Argentina, Belgia, Brazilia, Canada, Danemarca, Franța, Islanda, Norvegia, Noua
Zeelandă, Portugalia, Spania, Suedia, Țările de Jos și Uruguay, Anglia și Țara
Galilor.
Biserica
Ortodoxă pleacă de la convingerea nestrămutată că legătura de Dumnezeu rânduită
a căsătoriei dintre bărbat şi femeie nu suferă comparaţie cu manifestările
pervertite ale sexualităţii. Ea consideră homosexualitatea o vătămare păcătoasă
a naturii umane, vătămare care este biruită prin efort duhovnicesc, care duce
la vindecare şi la creşterea personalităţii omului. Ca şi celelalte patimi care
îl sfâşie pe omul căzut, tendinţele homosexuale se vindecă prin Taine, prin
rugăciune, prin post, prin pocăinţă, prin citirea Sfintei Scripturi şi a
scrierilor patristice, precum şi prin comunicarea creştină cu oamenii
credincioşi, care sunt gata să ofere sprijin duhovnicesc.
Un
studiu recent, publicat in Social Science Research si realizat de catre
profesorul Mark Regnerus de la Universitatea din Texas, scoate in evidenta
faptul ca acei copii care se nasc si cresc in familii de homosexuali sau de
lesbiene au dificultati mari de adaptare sociala, comparativ cu copiii nascuti
si crescuti in familii heterosexuale Studiul profesorului Regnerus vine sa
alimenteze o controversa deja existenta, problema influentei homosexualitatii
parintilor asupra dezvoltarii personalitatii unui copil nefiind nici pe departe
una noua. Studiul releva ideea ca mai ales copiii proveniti din mame lesbiene
sunt afectati, acestia fiind cei mai vulnerabili in ceea ce priveste adaptarea
sociala. Statisticile intreprinse in
vederea elaborarii studiului au scos in evidenta faptul ca acesti copii au
sanse mai mari sa devina someri si sanse mai putine sa aiba o relatie sanatoasa
si stabila cu cineva. De asemenea, in randul lor, suicidul este mai frecvent,
la fel si tentativele de viol.
REFLECŢII
Intr-un
interviu acordat revistei Panorama, Domenico Dolce si Stefano Gabbana, cei doi
barbati al caror parteneriat in afaceri si in “romantism” sta in spatele uneia
dintre cele mai mari afaceri din lumea modei, au declarat:
“Familia nu este un moft”, a spus Gabbana in interviu.
“In ea se afla un sens al apartenentei supranatural”.
Procrearea “trebuie sa fie un act al dragostei”. Copiii
nascuti prin inseminare artficiala sau donatie de ovule sunt “copii chimici,
sintetici. Utere pentru inchiriere, seminte alese de la catalog“, a spus Dolce.
“Singura familie este cea traditionala. Fara copii
chimici si utere inchiriate: viata are un curs natural; sunt lucruri care nu ar
trebui schimbate”.
In 2006, Gabbana declarase pentru Daily Mail: “ma opun
ideii conform careia un copil ar putea fi crescut de doi parinti gay”.
,,Legalizarea
căsătoriilor homosexuale nu va face decât să destabilizeze şi mai mult
căsătoria şi viaţa de familie, a declarat dr. Patricia Morgan, sociolog, în
Camera Comunelor din Parlamentul britanic.’’
"Presiunile
sunt făcute de vicioși, de suprasaturați, de cei care nu mai cunosc alt idol
decât trupul și plăcerile lui. Problema gravă este, că prin aceasta se
legiferează egalitatea dintre bine și rău. Faptul că homosexualitatea poate să
fie o alternativă la familie. Până la urmă este un atentat la familia însăși,
la această instituție fundamentală a oricărei societăți."I.P.S Bartolomeu
Anania
METODE INTERACTIVE ŞI
EFICIENŢA LOR
LA ORA DE RELIGIE
LA ORA DE RELIGIE
Ca dascăli ne punem
întrebarea cum să desfăşurăm demersul nostru didactic pentru a ajunge la
sufletul copilului,la pătrunderea adevărurilor de credinţă,la cunoaşterea lui
Dumnezeu prin Hristos” Lumina lumii”,la transpunerea în practică a acestor
adevăruri prin relaţionare faţă de semeni.
În activitatea
didactică trebuie să avem în atenţie nu
numai pregătirea de specialitate ,ci şi perfecţionarea pregătirii
metodice,pentru a realiza o proiectare optimă a activităţii
instructiv–educative, care vizează idealul disciplinei Religie,formarea
personalităţii religios-morale a elevului, creştinul în devenire.
Îmbinăm metodele
tradiţionale cu cele specifice disciplinei(cântarea religioasă, rugăciunea,
lectura, interpretarea textului biblic, lectura explicativă, exerciţiul moral,
îndrumarea teoretică şi practică),însă acordăm o atenţie deosebită metodelor
activ- participative, centrate pe elev..
Fiecare metodă pe care o aplicăm în anumite
secvenţe de lecţie poate fi considerată activă în măsura în care pune în mişcare
operaţiile gândirii şi sufletul, dacă motivează elevul pentru studiu şi
îmbogăţeşte astfel bagajul său de cunoştinţe. Metoda în sine este eficientă
dacă este adaptată obiectivelor, conţinuturilor,achiziţiilor în timp ale
elevilor,particularităţilor individuale şi de vârstă specifice ale
acestora..
Se doreşte astăzi în
şcoală, punerea în practică a unor strategii activ-participative,care au un
caracter dinamic, prin care procesul de predare şi învăţare se realizează prin
cooperare, interdependenţă şi independenţă. Se urmăreşte astfel dezvoltarea
spiritului activ şi critic al elevilor.
Orice strategie
didactică este eficientă numai în măsura în care transmiţând cantitatea de
informaţii reuşeşte să-i antreneze pe elevi în asimilarea ei activă şi
creatoare, Conlucrarea dintre profesor şi elev conferă strategiei o dimensiune
psihosocială,datorită multiplelor relaţii interpersonale.
Proiectarea procesului
de învăţământ în funcţie de aptitudinile elevilor,de ritmul lor de lucru,axarea
învăţării pe aşteptările şi interesul lor pentru activitate,legarea şcolii de
practica vieţii creştine presupune în primul rând o activizare a proceselor
mentale care se obiectivează în competenţe, comportamente şi conduite.
Voi prezenta câteva
metode interactive, aplicate cu succes la orele de religie şi în cadrul unor
activităţi în, ora de după ora de religie, fie în vizitele şi excursiile la
mănăstirile din ţară, în cadrul cercului de religie sau la pregătirea
serbărilor şcolare realizate cu elevii în preajma marilor sărbători creştine
Metoda cvintetului, ce favorizează reflecţia personală şi colectivă,
rapidă, esenţializarea cunoştinţelor, înţelegerea lor profundă, manifestarea
creativităţii.
Cvintetul este o poezie
cu cinci versuri cu ajutorul căreia se realizează şi se condensează
informaţiile incluzându-se şi reflecţii ale elevilor care pot lucra individual,
în perechi sau în grup. Aplic această metodă pentru dezvoltarea creativităţii,
a limbajului elevilor, mai ales la clasele V-VIII. Mulţi elevi sunt preocupaţi
de poezie şi încercăm să-i obişnuim să caute poezia şi literatura religioasă,
care exprimă trăiri profunde.
Structura algoritmică:
1.Primul vers conţine un
singur cuvânt cheie, de obicei un substantiv, subiectul poeziei care va fi
explicitat în versurile următoare.
2.Al doilea vers este
format din două cuvinte, de obicei adjective care descriu subiectul poeziei.
3.Al treilea vers este
format din trei cuvinte, de obicei verbe la gerunziu, care exprimă acţiuni.
4.Al patrulea vers, din
patru cuvinte exprimă sentimentele autorului faţă de subiectul abordat.
5.Al cincilea vers este
format dintr-un cuvânt care exprimă esenţa subiectului.
Exemplu- clasa a
VI-a
Credinţa
Statornică,sfântă,
Păzind,sporind,
făptuind,
Aduce în suflet,bucuria,
Viaţa.
Clasa a IV-a
Mântuitorul,
Blând, smerit,
Iubind,
iertând,jertfind,
Se roagă pentru noi,
Înviere.
Metoda
cubul –metoda presupune explorarea unui subiect,
a unei situaţii din mai multe perspective, permiţând abordarea complexă şi
interogatoare a unei teme.
Etape:
Realizarea unui cub pe ale cărui feţe sunt scrise
cuvintele: descrie, compară, analizează, asociază, aplică, argumentează.
Anunţarea temei, subiectului pus în discuţie.
Împărţirea clasei în 6 grupe, fiecare dintre ele
examinând tema din perspectiva cerinţei de pe una dintre feţele cubului. Am
aplicat această metodă la lecţia Sfânta Taină a Împărtăşaniei cls. a VI-a
în etapa:
Comunicării noilor cunoştinţe
- în această secvenţă de lecţie vom lucra pe grupe şi vom aplica metoda cubului.
- se împarte clasa în şase grupe de elevi (4/5 elevi în fiecare grupă).Sarcini de lucru în aplicarea metodei cubului:
Interacţiunea pe feţele cubului
|
Sarcina de lucru pe care o propun
|
Descrie!
|
Cum arată?
|
Compară!
|
Cu cine/ce seamănă şi de cine/ce diferă?
|
Asociază!
|
La ce te face să te gândeşti?
|
Aplică!
|
Cum poate fi folosit?
|
Analizează!
|
Din ce este făcut? Ce conţine? Ce presupune?
|
Argumentează pro sau contra.
|
Este bun sau rău? Dorit sau nedorit? De ce?
|
Fiecare
grupă va avea de realizat o sarcină de lucru.
Grupa I – Descrie –
Sfânta Taină a Împărtăşaniei (a Spovedaniei).
Grupa II – Compară – cu
celelalte slujbe la care ai participat (Sfânta Liturghie, Spovedania, Maslul,
Botez, Hirotonie, Nuntă).
Grupa III – Asociază –
componentele „Trupul şi Sângele Domului” cu pâinea şi vinul (Hristos la Cina
cea de taină) – Momentul instituirii Sfintei Taine: „Luaţi, mâncaţi…”
Grupa IV – Aplică –
cunoştinţele referitoare la împărtăşania cu Trupul şi Sângele Domnului în viaţa
ta. Începând cu clasa a II-a şi a III-a au participat în Postul Mare împreună
cu părinţii sau cu profesorul de religie la Spovedanie şi s-au pregătit
sufleteşte pentru momentul Împărtăşaniei.
Grupa V – Analizează –
importanţa Împărtăşaniei şi ce presupune ea :
- unirea cu Hristos şi viaţa de veci;
- pregătirea sufletească pentru acest moment;
- spovedania făcută cu părere de rău şi cu dorinţa de îndreptare;
- împlinirea canonului.Grupa VI – Argumentează pro sau contra – afirmaţia: „La fiecare Sfântă Liturghie pâinea şi vinul aduse în dar de credincioşi se preface prin puterea Duhului Sfânt în Trupul şi Sângele Mântuitorului spre iertarea păcatelor şi spre viaţa de veci” sau „Cina cea de Taină se reactualizează la Sfintele Paşti?”.Forma finală a scrierii este împărtăşită întregului grup.Lucrarea finală poate fi desfăşurată pe tablă.Metoda ciorchinelui-este o metodă de brainstorming neliniară.Este o tehnică de predare-învatare care-i încurajează pe elevi să gândească liber, deschis si creator; este o modalitate de a construi asociatii noi de idei sau de a releva noi sensuri ale ideilor date; este o tehnică de căutare a căilor de acces spre propriile cunostinte si convingeri, evidentiind modul propriu de a întelege o anumită temă.Metoda este antrenantă, dă posibilitatea fiecărui elev să participe individual, în perechi sau în grup. Solicită gândirea copiilor, deoarece ei trebuie să treacă în revistă toate cunoştinţele lor în legătură cu un termen – nucleu, reprezentativ pentru lecţie, în jurul căruia se leagă toate cunoştinţele lor.În urma utilizării la clasă a acestei metode am observat că elevii colaborează, negociază cu plăcere, comunică şi scriu cu mult entuziasm informaţiile necesare îndeplinirii sarcinii date. Nici unul nu-şi petrece timpul pasiv, ci fiecare moment este bine valorificat de fiecare participant.Metoda se aplica: individual
- în perechi
- în grupuri mici
Aplicata în cadrul muncii în grup,
metoda “Ciorchinelui” valorifica activitatea comună si cooperarea în rezolvarea
unor sarcini de instruire, îmbină învătarea individuală cu cea în grup,
urmărind dezvoltarea comportamentului social al elevului.
AVANTAJE:
- Elevii îsi însusesc noul într-un mod mai atractiv
- Învatarea e eficienta, de durata, elevul participând activ la procesul de învatare, interiorizând, sintetizând, însusind noul activ
- Copiii gândesc, răspund la întrebări, cooperează, comunică, fac asocieri, fac conexiuni, argumentează, completează;
- Sunt solicitate si dezvoltate operatiile gândirii, capacitătile creatoare, realizându-se astfel educatia întelectuală a elevilor
- Obisnuieste elevii cu modalităti specifice înstruirii diferentiate: utilizarea fiselor de activitate, realizarea de scheme s.a
- Elevii manipuleaza mai usor informatiile, capătă încredere în capacitatea de integrare a cunostintelor noi între cele vechi
- Rezolvarea sarcinilor de lucru (unitare sau diferentiate) presupune stabilirea unor relatii de cooperare, colaborare si ajutor reciproc între membrii grupului, realizându-se astfel educatia morala
- Contribuie la integrarea socială a elevilor, la realizarea comunicării si a colaborării sociale
- Permite cultivarea unor sentimente, convingeri, atitudini superioare
- Se poate combina cu alte metode şi procedee;
- Poate fi introdusă în diferite etape ale unei activităţi;
- Învăţătorul solicită informaţii, idei, răspunsuri, sintetizează, concluzionează, formulează întrebări, monitorizează şi evaluează.DEZAVANTAJE:
- Tratarea temelor necesită mai mult timp decât dacă lectia ar fi explicată de către învătător-
- Activizarea este mai accentuată doar în cazul elevilor buni si foarte buni
- Solicită cadrului didactic un efort suplimentar în proiectarea instruirii si în conducerea acesteia
Momentele aplicarii metodei:
- în prima parte a lectiei “ ciorchine initial”
- dupa citirea textului “ciorchine revăzut
- în faza finală a lectiei, pentru fixare
- ca extindere
- ca metodă de evaluarePasii metodei:
- Organizarea clasei dupa scopul activitătii
- Distribuirea materialelor de lucru (în functie de tema)
- Anuntarea temei si scrierea acesteia într-un cerc mai mare – central
- Stabilirea ideilor – satelit (criterii sau domenii de analiză a temei propuse)
- Fixarea elementelor particulare pentru fiecare idee – satelit stabilită, de către elevi (individual, în perechi, în grup)
- Dirijarea completării ideilor – satelit – activitate realizată de către învătător
- Verificarea în cadrul grupului mare (clasa de elevi) a modului de completare a ciorchinelui (corectitudine, originalitate coloritul satelitilor, idei noi privind forma satelitilor) si completarea acestuia cu elemente noi
Obiectivele metodei:
- Sa găsească mai multe idei despre o tema dată
- Sa desprindă informatiile de detaliu dintr-un text
- Sa sesizeze sensul nuantat al cuvintelor într-un context dat
- Sa transpună mesajul scris într-o imagine sau un simbol
- Sa manifeste interes activ pentru realizarea sarcinilor încredintate echipei
- Sa comunice clar si corect concluzia echipei
- Sa respecte opinia echipei, combătând ideea, nu persoana
Reguli pentru utilizarea acestei tehnici
Scrieţi tot ceea ce consideraţi necesar legat
de tema respectivă.
Nu judecaţi ideile expuse, doar luaţi act de
acestea.
Nu vă opriţi până nu epuizaţi toate ideile pe
care le aveţi legate de tema dată.
Dintr-o idee dată pot apărea alte idei,
astfel puteţi construi "sateliţi" ai ideeii respective.
Lăsaţi să apară cât mai multe şi mai variate
legături intre idei. Nu limitaţi numărul de idei, nici fluxul de legături
dintre ele.
Metoda brainstormingului
- este
una din cele mai răspândite metode în formarea elevilor în educaţie, în
stimularea creativităţii, în domeniul afacerilor, al publicităţii, etc.
Etimologic, brainstorming provine din engleză, din cuvintele „brain”=
creier şi „storm”= furtună, plus desinenţa „-ing” specifică limbii engleze,
ceea ce înseamnă „furtună în creier”- efervescenţă,o stare de intensă
activitate imaginativă, un asalt de idei. Este „ metoda inteligenţei în asalt.”
Un
principiu al brainstormingului este :cantitatea generează calitatea.Conform
acestui principiu, pentru a ajunge la idei viabile şi inedite este necesară o
productivitate creativă cât mai mare. (Osborne, 1959). Prin folosirea acestei
metode se provoacă şi se solicită participarea activă a elevilor, se dezvoltă
capacitatea de a trăi anumite situaţii, de a le analiza, de a lua decizii în
ceea ce priveşte alegerea soluţiilor optime şi se exersează atitudinea creativă
şi exprimarea personalităţii.
De
asemenea, utilizarea brainstormingului optimizează dezvoltarea relaţiilor
interpersonale – constatăm că persoanele din jur pot fi bune, valoroase,
importante. Identificarea soluţiilor pentru o problemă dată este un alt
obiectiv al brainstormingului.
ETAPELE METODEI:
1. Se alege tema şi se anunţă sarcina de lucru.
2. Se solicită exprimarea într-un mod cât mai
rapid, în enunţuri scurte şi concrete, fără cenzură, a tuturor ideilor – chiar
trăznite, neobişnuite, absurde, fanteziste, aşa cum vin ele în minte legate de
rezolvarea unei situaţii-problemă conturate.Se pot face asociaţii în legătură
cu afirmaţiile celorlalţi, se pot prelua, completa sau transforma ideile din
grup, dar atenţie, fără referiri critice.Se suspendă orice gen de critică,
nimeni nu are voie să facă observaţii negative.În acest caz funcţionează
principiul „cantitatea generează calitatea”.
3. Totul se înregistreză în scris, pe tablă,
flipchart, video, reportofon, etc.
4. Se lasă o pauză de câteva minute pentru
„aşezarea” ideilor emise şi recepţionate.
5. Se reiau pe rând ideile emise, iar grupul
găseşte criterii de grupare a lor pe categorii-simboluri, cuvinte-cheie,
imagini care reprezintă posibile criterii.
6. Grupul se împarte în subgrupuri, în funcţie de
idei listate, pentru dezbatere.Dezbaterea se poate desfăşura însă şi în grupul
mare. În această etapă are loc analiza
critică, evaluarea ,argumentarea şi contraargumentarea ideilor emise
anterior.Se selectează ideile originale sau cele mai aproape de soluţii
fezabile pentru problema pusă în discuţie. Se discută liber, spontan, riscurile
şi contradicţiile care apar. .
7. Se afişează ideile rezultate de la fiecare subgrup, în forme cât mai
variate şi originale: cuvinte, propoziţii, imagini, desene, cântece,coleje, joc
de rol, pentru a fi cunoscute de ceilalţi.
Învăţătorul trebuie să fie un autentic catalizator al activităţii, care
să încurajeze exprimarea ideilor, să nu permită intervenţii inhibante şi să
stimuleze explozia de idei.
În
desfăşurarea lecţiilor în învăţământul primar se realizează de cele mai multe
ori variante prescurtate ale metodei, obiectivul fundamental fiind acela de a-i
determina pe elevi să-şi exprime liber opiniile, să formuleze idei proprii
eliberate de prejudecăţi, să exerseze atitudini deschise şi creative în grup,
să fie motivaţi pentru activitate, să înveţe într-o manieră plăcută şi
atractivă, într-o ambianţă plină de prospeţime şi emulaţie.
Avantajele utilizării metodei brainstorming sunt
multiple. Dintre acestea:
- obţinerea rapidă şi uşoară a ideilor noi şi a
soluţiilor rezolvatoare;
- costurile reduse necesare folosirii metodei;
- aplicabilitate largă, aproape în toate
domeniile;
- stimulează participarea activă şi crează
posibilitatea contagiunii ideilor;
-dezvoltă creativitatea,spontaneitatea,încrederea
în sine prin procesul evaluării
amânate;
- dezvoltă abilitatea de a lucra în echipă.
Limitele brainstorming-ului:
- nu suplineşte cercetarea
de durată, clasică;
- depinde de calităţile
moderatorului de a anima şi dirija discuţia pe făgaşul dorit;
- oferă doar soluţii
posibile nu şi realizarea efectivă;
- uneori poate fi prea
obositor sau solicitant pentru unii participanţi.
Brainstorming-ul se desfăşoară în cadrul
unui grup format din maxim 30 de persoane, de preferinţă eterogen din punct de
vedere al pregătirii şi al înclinaţiilor, sub coordonarea unui moderator(în
cazul nostru-învăţătorul), care îndeplineşte rolul atăt de animator, cât şi de
mediator.Rolul învăţătorului este de a asculta cu atenţie pe elevi fără a
interveni în discuţiile acestora; eventual, el poate intra în joc prin
respectarea regulilor acestuia.Se mai recomandă ca grupul ce utilizează
brainstorming-ul să fie compus dintr-un număr par de elevi. Folosită cu
discernământ,această metodă stimulează creativitatea şi generează lecţii
creative. Cu puţin curaj, acestea pot fi proiectate în parteneriat cu elevii.
Metoda palariilor gânditoare - metoda celor "Sase
palarii gânditoare" a fost creată de Eduard
de Bono în cartea sa intitulată "Six
Thinking Hats". Titulatura ei are la bază proverbul englezesc
"Gândeşte în conformitate cu pălăria pe are o porţi". Cele şase
pălării întruchipează şase posibilităţi de procesare a datelor. Schimbarea
pălăriilor îţi oferă eliberarea fată de stilul convenţional de tratare a
problemelor şi îţi permite cuprinderea cât mai multor informaţii variate
privind o situaţie concretă. Este o tehnică interactivă, de stimulare a
creativităţii participanţilor care se bazează pe interpretarea de roluri în
funcţie de pălăria aleasă. Sunt 6 pălării gânditoare, fiecare având câte
o culoare: alb, roşu, galben, verde, albastru şi negru.
Membrii grupului îşi aleg pălăriile şi vor interpreta astfel rolul precis,
aşa cum consideră mai bine. Rolurile se pot inversa, participanţii sunt liberi
să spună ce gândesc, dar să fie în acord cu rolul pe care îl joacă. Culoarea
pălăriei este cea care defineşte rolul:
pălăria albă este neutră,
participanţii sunt învăţaţi să gândească obiectiv
pălăria roşie oferă o
perspectivă emoţională asupra evenimentelor
Pălăria neagră este
perspective gândirii negativiste, pesimiste
pălăria galbenă este simbolul
gândirii pozitive şi constructive, al optimismului.
pălăria verde trebuie să fie
creativ. Gândirea laterală este specifică acestui tip de pălărie. Cere un efort
de creaţie
Pălăria albastră este dirijorul
orchestrei şi cere ajutorul celorlalte pălării. Gânditorul pălăriei albastre
defineşte problema şi conduce întrebările, reconcentrează informaţiile pe
parcursul activităţii şi formulează ideile principale şi concluziile la
sfârşit. Monitorizează jocul şi are în vedere respectarea regulilor.
Elevii se împart în şase grupe – pentru şase pălării. Ei pot juca şi câte
şase într-o singură grupă. Împăţirea elevilor depinde de materialul studiat.
Pălăria albă
|
Pălăria roşie
|
Pălăria galbenă
|
Pălăria neagră
|
Pălăria albastră
|
Pălăria verde
|
Ø Ce informaţii avem?
Ø Ce informaţii lipsesc?
Ø Ce informaţii am vrea să avem?
Ø Cum putem obţine informaţiile?
|
Ø Punându-mi pălăria roşie, uite
Ø cum privesc eu lucrurile…
Ø Sentimentul meu e că…
Ø Nu-mi place felul cum s-a
Ø procedat.
|
Ø Pe ce se
bazeză aceste idei?
Ø Care sunt avantajele?
Ø Pe ce drum o luăm?
Ø Dacă începem aşa… sigur vom
ajunge la rezultatul bun!
|
Ø Care sunt erorile?
Ø Ce ne împiedică?
Ø La ce riscuri ne expunem?
Ø Ne permite regulamentul?
|
Ø Putem să rezumăm?
Ø Care e următorul pas?
Ø Care sunt ideile principale?
Ø Să nu pierdem timpul şi săne
concentrăm asupra…,
Ø Nu credeţi?
|
Ø Şansa succesului este dacă…
Ø Cum poate fi altfel atacată
Ø problema?
Ø Putem face
asta şi în alt mod?
Ø Găsim şi o
altă explicaţie?
|
Metoda mozaicului - structurile
cooperative de tip mozaic presupun formarea unor grupuri cooperative, în cadrul
cărora fiecare membru al grupului devine expert în anumite probleme specifice
materialului propus spre învățare.
Schema
specifică:
– grupuri
cooperative (distribuirea materialelor);
– grupuri expert
(învățare și pregătire);
– grupuri
cooperative (predare și verificare).
Etape de bază:
1. Formarea
grupurilor cooperative și distribuirea materialelor de lucru
–
Profesorul împarte tema de studiu în 4-5 subteme;
–
Solicită elevilor să numere până la 4 sau 5 (în funcție de numărul de subteme)
și distribuie fiecărui elev materialul ce conține detalierea subtemei
corespunzătoare numărului său; li se precizează elevilor faptul că vor învăța
și vor prezenta materialul aferent numărului lor și celorlalți colegi, fiind
responsabili de rezultatele învățării acestora;
–
Fiecare grup de 4 sau 5 elevi va constitui un grup cooperativ; elevilor li se
solicită să rețină grupul cooperativ din care fac parte.
2. Formarea
grupurilor de experți și pregătirea prezentărilor
–
Elevii care au același număr și, respectiv, aceeași subtemă de abordat, se vor
constitui în grupuri de experți (numărul grupurilor de experți va fi același cu
numărul de subteme stabilite);
–
Experții studiază și aprofundează împreună materialul distribuit, identifică
modalități eficiente de ,,predare” a respectivului conținut, precum și de
verificare a modului în care s-a realizat înțelegerea acestuia de către colegii
din grupul cooperativ.
3. Realizarea
prezentărilor (predarea) și verificarea rezultatelor învățării
–
Se reconstituie grupurile cooperative;
–
Fiecare expert ,,predă” conținuturile aferente subtemei sale; modalitatea de
transmitere trebuie să fie concisă, stimulativă, atractivă;
–
Fiecare membru al grupului cooperativ are sarcina de a reține cunoștințele pe
care le transmit colegii lui, experți în diferite probleme.
4. Evaluarea
–
Profesorul solicită elevilor să demonstreze ceea ce au învățat;
–
Evaluarea se poate realiza printr-un test, prin răspunsuri orale la întrebările
adresate de profesor, printr-o prezentare a materialului predat de colegi, prin
elaborarea unui eseu etc.
Avantaje:
- Dezvoltarea competențelor psihosociale;
- Dezvoltarea competențelor cognitive;
- Dezvoltarea competențelor de comunicare;
- Dezvoltarea inteligenței interpersonale;
- Promovarea interînvățării;
- Participarea activă, implicarea tuturor elevilor în realizarea sarcinilor de învățare;
- Analiza, compararea modurilor de a învăța, a achizițiilor realizate;
- Formarea și consolidarea deprinderii de ascultare activă;
- Dezvoltarea gândirii critice și creative;
- Dezvoltarea bazei motivaționale a învățării;
- Consolidarea încrederii în propriile forțe;
- Formarea și dezvoltarea capacității reflective;
- Dezvoltarea responsabilității individuale etc.Limite (în absența monitorizării atente a lucrului în grup):
- Abordarea superficială a materialului de studiu;
- Înțelegerea și însușirea greșită a unor idei, concepte etc.;
- Apariția unor conflicte între membrii grupurilor;
- Crearea unui climat educațional caracterizat printr-o aparentă dezordine etc.